Устав Нотариальной Палаты



Aprobat de Adunarea Generală Extraordinara a Notarilor

din 10.11.2018

STATUTUL

CAMEREI NOTARIALE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Adoptat la Adunarea Generala a Notarilor din 18.02.2017

și ajustat prevederilor Legii nr.158/18

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1.

  1. Camera Notarială este o organizație profesională, constituită pe un termen nelimitat în temeiul Legii Republicii Moldova nr. 69 din 14.04.2016 cu privire la organizarea activităţii notarilor.
  2. Camera Notarială este organul de autoadministrare al notarilor, de promovare şi apărare a intereselor colective ale acestora, precum şi un garant al independenţei notarilor şi al calităţii asistenţei notariale. 
  3. Camera Notarială dispune de patrimoniu şi buget propriu, conturi bancare şi îşi are sediul în municipiul Chişinău.
  4. Camera Notarială are ştampilă, steag şi siglă proprii, care urmează să fie înregistrate în modul stabilit de lege.
  5. Camera Notarială funcţionează în condiţiile legii şi ale statutului său şi îi include pe toţi notarii care activează în Republica Moldova. 

Articolul 2.

  1. Camera Notarială activează pe principii de autofinanţare.
  2. Patrimoniul Camerei Notariale este format din bunuri corporale şi necorporale afectate desfăşurării activităţii.
  3. Sursele de venit ale Camerei Notariale se constituie din contribuţii obligatorii ale membrilor săi, beneficii rezultate din activităţi economice conexe, precum şi din alte surse permise de lege.

Articolul 3.

  1. Camera Notarială promovează și apără interesele profesionale colective ale membrilor săi, acţionând prin organele sale pentru asigurarea prestigiului şi a autorităţii profesiei de notar.
  2. Camera Notarială nu poate fi angajată politic prin acţiunile reprezentanţilor săi sau ale oricărui membru al acesteia.
  3. În relaţiile dintre Camera Notarială şi autorităţile publice nu există raporturi de subordonare. Relaţiile Camerei Notariale cu aceste autorităţi se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii şi conlucrării pentru soluţionarea problemelor de interes comun.
  4. Imixtiunea autorităţilor publice în activitatea Camerei Notariale este interzisă.
  5. Camera Notarială cooperează şi dezvoltă relaţii profesionale în condiţii de deplină egalitate cu toate organizaţiile şi asociaţiile profesionale, legal înfiinţate, ale membrilor altor profesii liberale (avocaţi, executori judecătoreşti, mediatori, administratori ai insolvabilităţii, traducători, auditori etc.), cu organizaţiile, instituţiile, asociaţiile constituite pentru promovarea apărării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor şi pentru realizarea şi respectarea principiilor statului de drept.
  6. Activitatea Camerei Notariale are un caracter transparent. Informaţia cu privire la actele de constituire şi cele programatice este plasată pe situl Camerei.

CAPITOLUL II

OBIECTIVELE, PRINCIPIILE DE FUNCŢIONARE, COMPETENŢELE ŞI ATRIBUŢIILE CAMEREI NOTARIALE

Articolul 4.

  1. Camera Notarială își propune ca obiectiv:
    a) exercitarea autoadministrării profesiei de notar;
    b) promovarea intereselor colective ale profesiei de notar;
    c) garantarea independenţei notarilor,
    d) contribuirea la promovarea și asigurarea calităţii asistenţei notariale;
    e) promovarea consolidării activității notariale în vederea asigurării securității raporturilor juridice;
    f) promovarea democratismului şi colegialităţii în raporturile dintre notari; 
    g) contribuirea la accederea în profesie a persoanelor cu un grad înalt de calificare;
    h) contribuirea la asigurarea practicii notariale unificate.
  2. În scopul îmbunătăţirii cadrului legislativ, Camera Notarială argumentează şi înaintează propuneri autorităţilor sau persoanelor cu iniţiativă legislativă, pentru proiecte de acte normative ce au ca obiect de reglementare sau care au tangenţă cu activitatea şi organizarea notarială.
  3. Camera Notarială monitorizează apariţia în mass-media a informaţiei denigratoare referitoare la activitatea notarială şi la membrii săi, evaluează situaţia şi acţionează în consecinţă.

Articolul 5.

În realizarea obiectivelor sale, Camera Notarială funcționează pe baza următoarelor principii:

  1. egalitatea de tratament a tuturor notarilor;
  2. apărarea intereselor profesionale ale notarilor;
  3. perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale a notarilor;
  4. stabilirea, în beneficiul membrilor Camerei, a politicilor de reprezentare;
  5. colaborarea cu instituţiile statului şi alte organe pentru sprijinirea notarilor în garantarea circuitului civil, prin încheierea de protocoale de colaborare cu acestea;
  6. neangajarea politică a Camerei Notariale şi a organelor sale;
  7. colaborarea cu organizaţiile celorlalte profesii conexe justiţiei care funcţionează la nivel intern şi internaţional;
  8. autonomia funcţională şi financiară;
  9. responsabilizarea notarilor aleşi în organele Camerei Notariale şi ale organismelor profesionale interne şi internaţionale specifice profesiei de a reprezenta cu bună-credinţă şi competenţă interesele profesiei.

Articolul 6.

  1. Competenţa şi atribuţiile Camerei Notariale sunt stabilite prin lege şi prezentul statut, şi se realizează prin structurile şi organele proprii.
  2. Camera Notarială are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă interesele profesionale ale notarilor pe plan intern și internațional;
    b) elaborează, aprobă şi implementează strategia profesiei, apără şi promovează interesele membrilor săi, precum şi imaginea instituţiei, în scopul întăririi autorităţii şi prestigiului profesiei de notar;
    c) elaborează şi aprobă acte administrative cu caracter normativ;
    d) colaborează cu autorităţile publice abilitate să stabilească şi să implementeze eficient politicile şi cadrul de reglementare a activităţii notariale;
    e) colaborează şi cooperează cu structuri internaţionale similare pentru dezvoltarea sistemului notarial;
    f) elaborează standarde profesionale, studii referitoare la activitatea profesională, în scopul unificării practicii notariale, generalizează practica notarială şi contribuie la asigurarea practicii notariale unificate;
    g) realizează programe şi tehnologii necesare desfăşurării activităţii notariale, asigurând implementarea acestora;
    h) administrează şi dispune de patrimoniul său în condiţiile legii şi a prezentului Statut, în scopul pentru care aceasta a fost înfiinţată;
    i) sprijină participarea membrilor Camerei Notariale la manifestări naţionale şi internaţionale de interes profesional;
    j) elaborează şi editează publicaţii de interes profesional, informează notarii cu privire la practica judiciară, doctrina de specialitate, precum şi legislaţia pertinentă activităţii notariale;
    k) organizează reuniuni, simpozioane şi alte activităţi la nivel teritorial, naţional şi internaţional;
    l) elaborează studii statistice şi social-economice, raporturi, avize consultative, pe baza datelor şi informaţiilor interne şi internaţionale, în scopul stabilirii dinamicii numărului de membri, precum şi a competenţelor profesionale;
    m) încheie acorduri cu deţinătorii de registre;
    n) sesizează organele competente privind problemele ce ţin de activitatea profesională;
    o) depozitează ştampila şi legitimaţia notarului, în cazurile stabilite de lege;
    p) creează fonduri şi instituţii ştiinţifice sau metodologice, colaborează cu cele existente;
    q) creează condiţii pentru activitatea profesională a notarilor şi dezvoltarea continuă a profesiei de notar;
    r) organizează cursuri de perfecţionare continuă a pregătirii profesionale a notarilor şi de instruire a notarilor stagiari;
    s) supraveghează respectarea de către notari a obligaţiilor privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    t) supraveghează respectarea eticii profesionale, organizarea stagiilor şi respectarea programului de stagiu;
    u) prezintă ministerului Justiţiei opiniile sale în domeniile de activitate;
    v) creează Fondul de credibilitate şi administrează activitatea acestuia;
    w) organizează păstrarea arhivei notariale pe suport de hârtie şi/sau în format digital;
    x) verifică dacă biroul notarului corespunde cerinţelor, înregistrează şi ţine evidenţa birourilor notariale;
    y) întreprinde alte acţiuni ce nu contravin legii şi prezentului statut.
  3. În realizarea obiectivelor şi scopurilor sale, Camera Notarială îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, statut şi regulamente, asigurând respectarea de către membrii săi a normelor Codului de etică.
  4. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi scopurilor sale şi în interesul notarilor, Camera Notarială poate institui şi alte organe necesare.

CAPITOLUL III

DREPTURILE ŞI OBLIGAȚIILE MEMBRILOR CAMEREI NOTARIALE

Articolul 7.

În exercitarea funcţiei de notar, membrii Camerei Notariale au următoarele drepturi:
a) au acces la orice informaţie, inclusiv la actele emise de Camera Notarială şi de organele din cadrul acesteia;
b) participă, la cerere, la şedinţele Consiliului şi organelor din cadrul Camerei Notariale;
c) beneficiază de concediu;
d) sunt remuneraţi pentru asistenţa notarială, în condiţiile legii;
e) aleg şi pot fi aleşi în comisii, organele Camerei Notariale, Colegiul disciplinar, Comisia de Licenţiere, în condiţiile prevăzute în lege şi prezentul statut;
f) primesc, pentru merite deosebite, diplome de onoare şi de excelenţă, la propunerea Adunării generale a notarilor sau a Consiliului Camerei Notariale;
g) participă la manifestări profesionale organizate în ţară şi în străinătate;
h) primesc de la alţi notari, la cerere, informaţii sau documente necesare instrumentării procedurilor notariale, în condiţiile legii;
i) primesc, în condiţiile legii, legitimaţia de notar;
j) primesc revistele de specialitate ale Camerei Notariale şi alte publicaţii de interes profesional;
k) primesc informaţii şi acces la Registrele notariale electronice de la Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Actelor Notariale;
l) obţin, la cerere, de la Cameră Notarială caracterizare cu privire la activitatea lor profesională;
m) publică datele de identificare profesionale pe pagina web a Camerei Notariale şi pe pagina de internet proprie a biroului în care îşi desfăşoară activitatea, cu respectarea Codului de etică;
n) beneficiază de orice alte drepturi prevăzute de lege şi alte acte normative.

Articolul 8.

Membrii Camerei Notariale au următoarele obligaţii:
a) desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legale şi cu jurământul depus;
b) acordă persoanelor fizice şi juridice asistenţă notarială, explică acestora conţinutul proiectului actului notarial, precum şi drepturile şi obligaţiile lor, informează asupra consecinţelor actelor notariale solicitate;
c) păstrează secretul profesional care le-a devenit cunoscut în exercitarea activităţii lor, cu excepţiile prevăzute de lege;
d) încheie un contract de asigurare de răspundere profesională;
e) asigură condiţii pentru efectuarea stagiului de către notarii stagiari;
f) ţin evidenţa contabilă şi achită toate plăţile obligatorii aferente activităţii notariale în condiţiile legii;
g) păstrează, ordonează, ţin evidenţa şi transmit arhiva activităţii notariale în condiţiile legii;
h) participă anual la cursuri de instruire cu o durată totală de cel puţin 40 de ore academice;
i) prezintă Camerei Notariale rapoartele prevăzute de legislaţie şi actele administrative cu caracter normativ ale Camerei Notariale;
j) oferă organelor de control actele şi datele solicitate în limitele controlului efectuat;
k) respectă normele etice;
l) respectă şi execută deciziile organelor Camerei Notariale;
m) participă personal la şedinţele Adunării Generale a Notarilor;
n) participă personal la şedinţele organelor de conducere din care fac parte, cu respectarea mandatului dat şi în interesul general al profesiei;
o) participă la manifestările organizate de Camera Notarială;
p) achită, la termen, contribuţiile obligatorii ale notarilor, stabilite pentru formarea bugetului Camerei Notariale, precum şi obligaţiile financiare la celelalte organe ale Camerei Notariale;
q) păstrează confidenţialitatea faţă de terţi privind dezbaterile, opiniile şi voturile exprimate în organele de conducere ale Camerei Notariale;
r) aduc la cunoştinţa Camerei Notariale orice modificare intervenită în modul de desfăşurare a activităţii (sediul, modificarea datelor personale) şi alte date prevăzute de Lege;
s) înştiinţează în termen rezonabil Camera Notarială despre pierderea, sustragerea sau deteriorarea arhivei notariale, inundaţii, explozii, incendii la sediul biroului notarial, care afectează arhiva şi desfăşurarea activităţii notariale;
t) iau cunoştinţă de informaţiile profesionale comunicate de Camera Notarială şi organele din cadrul acesteia;
u) oferă, la solicitare, în termen rezonabil, informaţii şi/sau documente altor colegi, notari, necesare instrumentării procedurilor notariale, în condiţiile legii;
v) dau dovadă de confraternitate faţă de alţi notari;
w) nu implică instituţia şi calitatea lor de notar în luările de poziţie şi declaraţiile politice pe care le fac.

Articolul 9.

În exercitarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în prezentul statut, referitoare la comunicările dintre Camera Notarială şi notari, precum şi între notari, membrii Camerei Notariale pot utiliza adresa de e-mail profesională deschisă pe platforma Camerei Notariale.

Articolul 10.

Notarii au obligația să plătească la termen cota de contribuție obligatorie a notarului, sub sancțiunea disciplinară prevăzută de lege. Notarul este scutit de achitarea cotei de contribuție pentru perioada suspendării activității notariale sau pe perioada concediului de boală cu o durată mai mare de 30 de zile consecutive.

CAPITOLUL IV

PATRIMONIUL ŞI BUGETUL CAMEREI NOTARIALE

Articolul 11.

Patrimoniul Camerei Notariale este format din bunuri corporale şi necorporale afectate desfăşurării activității.

Articolul 12.

Sursele de venit ale Camerei Notariale se constituie din:
a) contribuţii obligatorii ale membrilor săi;
b) beneficii rezultate din activităţi economice conexe;
c) amenzi;
d) donaţii şi sponsorizări;
e) drepturi de autor şi conexe;
f) activitate editorială;
g) creanţe;
h) alte surse permise de lege.

Articolul 13.

  1. Patrimoniul Camerei Notariale urmează a fi folosit pentru realizarea obiectivelor şi executarea atribuţiilor sale şi nu poate fi folosit în interesele personale ale membrilor Camerei Notariale sau în alte scopuri, decât cele prevăzute de lege sau statut.
  2. Cumpărarea, înstrăinarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor ce aparţin cu drept de proprietate Camerei Notariale se efectuează după aprobarea Adunării Generale a Notarilor.
  3. Camera Notarială este în drept să efectueze acţiuni de binefacere.
  4. Contribuţiile notariale obligatorii se plătesc lunar, în termenul, mărimea şi modul stabilit de Adunarea generală a notarilor şi pot fi achitate în formă fixă sau procentuală, sau sub formă mixtă.

Articolul 14.

Anul bugetar al Camerei Notariale este un an calendaristic.

Articolul 15.

Bugetul Camerei notariale este format din contribuțiile obligatorii ale notarilor, precum şi din alte surse neinterzise de lege.

Articolul 16.

Programul de activitate şi proiectul de buget anual pentru anul următor al Camerei Notariale se elaborează, se fundamentează şi se prezintă în faţa Adunării generale a notarilor de către secretarul general al Camerei Notariale.

Articolul 17.

Raportul anual privind executarea bugetului se prezintă Adunării generale a notarilor de către secretarul general al Camerei Notariale.

Articolul 18.

Activitatea financiară a Camerei Notariale se supune auditului în condițiile legii.

CAPITOLUL V

FONDUL DE CREDIBILITATE

Articolul 19.

În scopul reparării unor eventuale prejudicii cauzate de notari, Camera Notarială instituie Fondul de credibilitate, care îşi desfăşoară activitatea în baza legii cu privire la organizarea activităţii notarilor şi a Regulamentului aprobat de Adunarea generală a notarilor.

Articolul 21.

  1. Fondul de credibilitate este creat pentru plata despăgubirilor în modul şi în cazurile prevăzute de lege.
  2. În cazul în care notarul şi-a desfăşurat activitatea în lipsa unui contract de asigurare obligatorie de răspundere profesională sau prejudiciul a fost cauzat intenţionat de către notar, acesta răspunde personal pentru prejudiciul adus. Dacă prejudiciul este mai mare decât valoarea patrimoniului personal al notarului, acesta se recuperează suplimentar din Fondul de credibilitate. În aceste cazuri Fondul de credibilitate are drept de regres împotriva notarului care a provocat prejudiciul.
  3. Prejudiciul cauzat ca urmare a respectării recomandărilor Camerei Notariale se repară din Fondul de credibilitate, iar recomandările urmează a fi puse în concordanţă cu legislaţia.

Articolul 22.

Adunarea generală a notarilor stabileşte şi aprobă:

a) mărimea minimă şi cea maximă a Fondului de credibilitate;
b) mărimea cotizaţiilor notarilor ce formează Fondul de credibilitate
c) procedura formării şi Regulamentul de activitate al Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate.

Articolul 23.

Cotizaţiile notarilor în Fondul de credibilitate se plătesc până la atingerea mărimei maxime a Fondului, care are drept urmare suspendarea obligaţiei notarului de a le plăti, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, în temeiul unei hotărâri a Consiliului Camerei Notariale. La decizia Adunării generale a notarilor cotizaţiile pot fi plătite trimestrial sau lunar.

Articolul 24.

În cazul în care Fondul de credibilitate s-a diminuat sub nivelul minim stabilit de Adunarea generală, plata cotizaţiilor se reia, printr-o hotărâre a Consiliului Camerei Notariale, începând cu luna următoare celei de constatare.

Articolul 25.

Mijloacele Fondului de credibilitate se utilizează exclusiv în scopul recuperării prejudiciilor cauzate de notari. Utilizarea mijloacelor Fondului în orice alte cazuri este interzisă.

Articolul 26.

Aplicarea măsurilor de asigurare în privinţa mijloacelor Fondului de credibilitate este interzisă.

Articolul 27.

  1. Fondul de credibilitate se administrează de către Consiliul de administrare a Fondului de credibilitate, format din 5 membri. Preşedintele Consiliului de administrare se alege la prima ședință a consiliului, prin vot secret, din rîndul membrilor.
  2. Membrii Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate sunt desemnaţi dintre notari pe o durată de 4 ani sau revocaţi, după caz, de Adunarea Generală a Notarilor cu vot deschis.
  3. Calitatea de membru al Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate este incompatibilă cu cea de membru al organelor Camerei Notariale, Comisiei de licenţiere şi Colegiului disciplinar.

Articolul 28.

Controlul asupra utilizării eficiente şi conform destinaţiei a mijloacelor Fondului de credibilitate se efectuează de către Consiliul Camerei Notariale.

Articolul 29.

Consiliul de administrare a Fondului de credibilitate prezintă anual un raport privind administrarea Fondului spre a fi aprobat de Adunarea generală a notarilor.

CAPITOLUL VI

STRUCTURA CAMEREI NOTARIALE

Articolul 30.

  1. Camera Notarială este liberă să-şi stabilească organigrama internă, în condițiile legii.
  2. În cadrul Camerei Notariale se constituie şi funcționează:

a) Consiliul Camerei Notariale;
b) Comisia de etică;
c) Comisia de cenzori;
d) Centrul național de administrare a registrelor actelor notariale;
e) redacția Buletinului notarilor;
f) comisiile de specialitate ale Consiliului Camerei;
g) aparatul de specialitate şi cel administrativ.

Articolul 31.

Regulamentele de activitate ale Centrului naţional de administrare a registrelor actelor notariale, ale redacţiei Buletinului notarilor şi de funcţionare a aparatului de specialitate şi administrativ vor fi aprobate de Consiliul Camerei Notariale.

Articolul 32.

  1. Organigrama şi statele de personal ale Camerei Notariale se stabilesc de Consiliul Camerei Notariale, la propunerea secretarului general al Camerei Notariale.
  2. La Camera Notarială poate fi angajată orice persoană fizică cu reputație profesională ireproșabila şi pregătire temeinică în domeniul pentru care se angajează.

Articolul 33.

  1. Aparatul administrativ al Camerei Notariale asigură activitatea organizatorică, administrativă, economică şi financiară a Camerei Notariale.
  2. Angajații aparatului administrativ sunt subordonați secretarului general.
  3. Aparatul de specialitate asigură activitatea Camerei Notariale.

CAPITOLUL VII

ORGANELE CAMEREI NOTARIALE

Articolul 34.

Organele de conducere ale Camerei Notariale sunt:
a) Adunarea generală a notarilor;
b) Consiliul Camerei Notariale;
c) președintele Camerei Notariale;
d) secretarul general al Camerei Notariale;
e) Comisia de etică.

Articolul 35.

  1. Poate fi ales în calitate de membru al Consiliului Camerei Notariale, Comisiei de licenţiere, Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate, Colegiului disciplinar, Comisiei de etică, notarul cu o vechime în muncă în calitate de notar de cel puţin 5 ani.
  2. Poate fi ales în calitate de preşedinte al Camerei Notariale notarul cu o vechime în muncă în calitate de notar de cel puţin 10 ani.

Articolul 36.

  1. Membrul Camerei Notariale cu drept de vot are dreptul să participe la şedinţele organelor şi comisiilor Camerei Notariale, în baza cererii depuse prealabil la organul sau comisia respectivă.
  2. Deliberarea pentru adoptarea deciziei/hotărârii se desfăşoară doar în prezenţa membrilor organului sau comisiei respective.

Secțiunea a I-a

Adunarea generală a notarilor

Articolul 37.

  1. Adunarea generală a notarilor este organul suprem al Camerei Notariale ce se convoacă cel puţin o dată în an. Şedinţele Adunării Generale a Notarilor pot fi ordinare şi extraordinare.
  2. Adunarea generală ordinară se va organiza în primul trimestru al anului şi va avea pe agendă, spre aprobare şi informare, raportul anual de activitate al Camerei Notariale, raportul Comisiei de cenzori, raportul privind executarea bugetului, raportul privind administrarea Fondului de credibilitate, planul de achiziţii, aprobarea planului de activitate pentru anul în curs, proiectul de buget şi mărimea cotei de contribuţie obligatorie a notarului, alte chestiuni.
  3. Şedinţa ordinară a Adunării generale a notarilor se convoacă de către Consiliul Camerei Notariale.
  4. Şedinţele extraordinare ale Adunării generale a notarilor se convoacă în termen de cel mult 10 zile la:
    a) iniţiativa Consiliului Camerei Notariale;
    b) propunerea Ministerului Justiţiei;
    c) solicitarea a cel puţin 1/5 din numărul total al notarilor.
  5. Toate cheltuielile de convocare şi desfăşurare a şedinţei Adunării generale a notarilor vor fi suportate de către Camera Notarială sau de Ministerul Justiţiei, în cazul în care ultimul este iniţiatorul convocării.

Articolul 38.

  1. Adunarea generală a notarilor are următoarele atribuţii:
    a) aprobă şi modifică Statutul Camerei Notariale și Codul de etică al notarilor;
    b) alege şi revocă membrii Consiliului Camerei Notariale, Comisiei de licenţiere, Colegiului disciplinar, Comisiei de etică, Comisiei de cenzori, Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate şi din alte organe, în condiţiile stabilite de lege;
    c) aprobă mărimea şi modul de determinare a cotei de contribuţie obligatorie a notarului;
    d) aprobă procedura de verificare a respectării de către notari a obligaţiilor privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    e) aprobă rapoartele anuale ale preşedintelui Camerei Notariale şi ale secretarului general;
    f) aprobă programul de activitate, bugetul Camerei Notariale şi planul de achiziţii pentru anul următor;
    g) desemnează auditul intern sau pe cel extern;
    h) adoptă şi modifică regulamentul de alegeri pentru funcţiile eligibile;
    i) aprobă regulamentul Comisiei de etică;
    j) aprobă regulamentul Fondului de credibilitate;
    k) aprobă procedura de formare şi regulamentul de activitate ale Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate;
    l) stabileşte mărimea minimă şi cea maximă a Fondului de credibilitate, precum şi mărimea cotizaţiilor notarilor la Fondul de credibilitate;
    m) aprobă bugetul anual;
    n) stabileşte suma minimă asigurată;
    o) aprobă un model unic al panoului de informare la intrarea în biroul notarului;
    p) aprobă raportul Comisiei de cenzori;
    q) aprobă rezoluţii pe probleme de interes profesional;
    r) stabileşte mărimea remuneraţiei preşedintelui Camerei Notariale;
    s) exercită alte atribuţii stabilite de lege sau de prezentul statut.
  2. Adunarea generală a notarilor poate include în ordinea de zi şi adopta acte cu privire la orice problemă.
  3. Actele adoptate de Adunarea generală a notarilor sunt obligatorii şi executorii pentru membrii Camerei Notariale. Membrul Camerei Notariale are dreptul să nu le execute numai în cazul în care aceste acte nu corespund legislaţiei, prezentului statut, Codului de etică al notarilor.

Articolul 39.

  1. Adunarea generală a notarilor se convoacă la decizia Consiliul Camerei Notariale. Responsabil de convocarea şi organizarea adunării este secretarul general al Camerei Notariale, care elaborează proiectul ordinii de zi şi pregăteşte materialele pentru şedinţele Adunării generale a notarilor, la propunerea Consiliului Camerei Notariale.
  2. Membrul Camerei Notariale cu drept de vot poate solicita Consiliului Camerei Notariale includerea în ordinea de zi a oricărei alte chestiuni, cu condiţia că solicitarea a fost făcută cu cel puţin 10 de zile până la data convocării şedinţei Adunării generale a notarilor.
  3. Chestiunile care nu suferă amânare şi nu au fost incluse în ordinea de zi comunicată membrilor Camerei Notariale, pot fi incluse în ordinea de zi doar la decizia majorităţii membrilor Camerei Notariale prezenţi la şedinţă.
  4. Convocarea Adunării generale se anunţă tuturor membrilor Camerei Notariale şi poate fi comunicată, după caz, pe pagina web oficială a Camerei Notariale. În anunţul de convocare se va indica data, ora şi locul desfăşurării Adunării generale a notarilor, ordinea de zi şi alte informaţii privind condiţiile desfăşurării adunării. Anunţul privind convocarea Adunării Generale se expediază notarilor cu anexarea ordinii de zi şi a materialelor ce urmează a fi supuse dezbaterilor în cadrul adunării.
  5. Convocarea Adunării generale ordinare se face cu cel puţin o lună înainte de data acesteia.
  6. În vederea bunei organizări a alegerilor membrilor comisiilor, Colegiului disciplinar, Comisiei de licenţiere, Consiliului Camerei, Consiliului de administrare a Fondului de Credibilitate, secretarul general al Camerei Notariale va asigura acumularea din partea notarilor a propunerilor privind candidaţii desemnaţi pentru a fi aleşi de Adunarea generală a notarilor. Notarii îşi pot înainta propria candidatură. Secretarul general al Camerei Notariale înscrie în listă doar candidaţii care şi-au exprimat acordul pentru a fi aleşi şi au depus curriculum vitae. Lista candidaţilor pentru alegeri în organe şi comisii, precum şi curriculum vitae al acestora vor fi expediate prin poştă electronică în adresa tuturor notarilor cu cel puţin 5 zile până la data desfăşurării adunării. La Adunarea generală a notarilor pot fi propuşi şi alţi candidaţi. Concurenţii se înscriu în buletinul de vot în ordinea depunerii actelor.
  7. În calitate de membru al comisiilor, Comisiei de Licenţiere, Colegiului disciplinar, preşedinte al Camerei Notariale şi membru al Consiliului Camerei Notariale, Consiliului de administrare a Fondului de Credibilitate poate fi ales orice notar, cu excepţia:
    a) notarului a cărui activitate este suspendată;
    b) notarului sancţionat disciplinar în decurs de 1 an de la data aplicării sancțiunii.
  8. Membrii Comisiei de licenţiere, ai Colegiului disciplinar, Comisiei de etică, Comisiei de cenzori, Consiliului Camerei Notariale, Consiliului de administrare a Fondului de Credibilitate şi preşedintele Camerei Notariale se aleg cu respectarea următoarelor principii:
    a) fiecare membru se alege individual din lista candidaţilor propuşi;
    b) alegerea se face prin vot secret, pentru cazurile stabilite de lege;
    c) se consideră ales candidatul care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil exprimate în şirul descrescător, cu condiţia acumulării numărului de voturi stabilit de lege.
  9. În cazul în care din primul tur nu vor fi aleşi toţi membrii la următoarea ședință a Adunării generale, care poate fi ordinară sau extraordinară, se va desfăşura votarea repetată.
  10. Dacă candidaţii concurează pentru același loc și au acumulat un număr egal de voturi cîștigătorul se va determina prin tragere la sorți.
  11. În cazul în care numărul candidaturilor este mai mic decât numărul de membri necesari pentru a fi aleşi, atunci Camera Notarială prelungeşte cu 15 zile termenul pentru înaintarea candidaturilor în vederea ocupării locurilor vacante.

Articolul 40.

  1. Adunarea Generală a Notarilor este deliberativă dacă la ea participă cel puțin 50% din numărul notarilor care exercită activitate notarială.
  2. În cazul în care Adunarea Generală a Notarilor nu a fost deliberativă, Consiliul Camerei Notariale convoacă repetat Adunarea Generală a Notarilor în cel mult 15 zile, care va fi considerată deliberativă indiferent de numărul notarilor prezenți. Ordinea de zi a şedinţei noi include toate chestiunile din ordinea de zi precedentă.
  3. Cvorumul stabilit la începutul Adunării generale a Notarilor pe baza listei de prezenţă va fi valabil cu toate efectele pe toată durata acesteia. Notarii prezenţi la Adunarea generală a notarilor sunt obligaţi să participe până la sfârşitul adunării.
  4. Justificarea absenţei la Adunarea Generală a Notarilor se va face în prealabil, în scris, către Camera Notarială. În cazul în care informarea în prealabil referitor la absenţa nu este posibilă, justificarea urmează a fi expediată în scris în adresa preşedintelui Camerei Notariale într-un termen rezonabil, însă nu mai mult de 5 zile după data şedinţei.
  5. Prezenţa la şedinţele Adunării generale este obligatorie.
  6. Fiecare notar care activează în Republica Moldova deţine un singur vot. Participarea la Adunarea generală a notarilor prin reprezentant nu se admite.
  7. În numărul notarilor prezenţi la Adunarea Generală a Notarilor se includ doar membrii Camerei Notariale cu drept de vot, care s-au prezentat la şedinţa respectivă a Adunării Generale a Notarilor şi au semnat în lista membrilor prezenţi.
  8. La lucrările Adunării generale pot fi invitaţi  reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai altor organizaţii profesionale ale profesiilor liberale, ai unor organizaţii neguvernamentale şi alte persoane, cu informarea prealabilă a Consiliului Camerei Notariale.

Articolul 41.

În vederea organizării bunei funcţionări a Camerei Notariale Adunarea generală a notarilor şi Consiliul Camerei Notariale, pot institui, în limitele bugetului aprobat, comisii sau grupuri consultative de lucru, din care fac parte notari, precum şi experţi.

Articolul 42.

  1. Şedinţele Adunării Generale sunt prezidate de preşedintele Adunării, ales de către Consiliul Camerei Notariale. În cazul în care agenda adunării include mai multe subiecte, Consiliul poate alege și un vice-președinte al adunării.
  2. Secretarul (secretariatul) şedinţei este desemnat de către secretarul general al Camerei Notariale din rândul angajaţilor Camerei Notariale sau din rândul notarilor.
  3. Adunarea generală este deliberativă în prezența cvorumului cerut de lege. În lipsa cvorumului se convoacă o nouă Adunare Generală în condițiile stabilite de lege și prezentul statut.
  4. Notarul suspendat poate participa la Adunarea Generală fără a avea drept de vot.
  5. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor va fi aleasă comisia de numărare a voturilor, constituită din 3-7 notari, dintre care se va alege preşedintele comisiei de numărare a voturilor. Persoana care este candidat pentru a fi ales şi persoanele afiliate candidatului nu pot fi membri ai acestei comisii. Comisia de numărare a voturilor asigură desfăşurarea corectă a procedurii de vot, numărarea voturilor exprimate, anunţă rezultatele votării.
  6. Aprobarea ordinii de zi se face cu majoritatea simplă de voturi a celor prezenţi.
  7. Cererile motivate privind modificarea şi completarea ordinii de zi se fac printr-o singură luare de cuvânt, care nu depăşeşte un minut.
  8. Raportorii iau cuvânt conform ordinii stabilite. Preşedintele Adunării acordă cuvântul notarilor care doresc să participe la dezbateri în ordinea înscrierii acestora pe lista ţinută de secretarul şedinţei. În cadrul dezbaterilor, un notar are dreptul să adreseze cel mult 2 întrebări care nu vor depăşi 2 minute. Fiecare răspuns al raportorului nu poate depăşi 5 minute. Fiecare notar are dreptul la luare de cuvânt pe marginea subiectului supus dezbaterilor, care nu va depăşi 5 minute. Nu sunt admise dezbateri şi luări de cuvânt, altele decât cele pe marginea ordinii de zi.
  9. Secretarul (secretariatul) şedinţei Adunării generale va lua măsurile necesare în vederea consemnării exacte a desfăşurării lucrărilor şi a punctelor de vedere exprimate de participanţi.
  10. Şedinţa durează până la epuizarea ordinii de zi aprobate la începutul şedinţei.
  11. Dacă în ziua convocării Adunării generale a notarilor ordinea de zi nu a fost epuizată, atunci lucrările Adunării generale a notarilor vor continua în ziua următoare sau, la decizia majorităţii notarilor prezenţi, într-o altă zi, însă nu mai mult de 10 zile lucrătoare de la ziua convocării Adunării generale a notarilor.
  12. Ordinea de zi a următoarei şedinţe include chestiunile asupra cărora nu s-au adoptat hotărâri la adunarea precedentă. Adunarea generală a notarilor aprobă data unei noi şedinţe.
  13. Reclamaţiile cu privire la desfăşurarea alegerilor trebuie înaintate şi examinate până la încheierea şedinţei Adunării generale a notarilor. Decizia cu privire la admiterea sau respingerea pretenţiilor se adoptă cu majoritatea simplă a Adunării generale.

Articolul 43.

  1. Procesul-verbal al şedinţei Adunării generale a notarilor se întocmeşte în cel mult 5 zile lucrătoare din data închiderii şedinţei de către secretarul adunării, se semnează de către acesta şi se contrasemnează de către preşedintele adunării.
  2. Procesul-verbal va cuprinde obligatoriu:
    a)modul în care a fost convocată Adunarea generală a notarilor, cu precizarea caracterului ordinar sau extraordinar al acesteia;
    b) anul, luna, ziua şi locul unde se desfăşoară Adunarea generală a notarilor;
    c) numărul membrilor prezenţi şi numărul total de notari;
    d) ordinea de zi aprobată de Adunarea generală a notarilor;
    e) luările de cuvânt;
    f) deciziile şi rezoluţiile adoptate, textul acestora anexându-se procesului-verbal, fiind parte integrantă a acestuia;
    g) orice alte circumstanţe survenite în timpul desfăşurării lucrărilor.
  3. În cazul în care lucrările Adunării generale se desfăşoară pe durata mai multor zile, secretarul şedinţei va întocmi câte un proces-verbal pentru fiecare zi în parte.
  4. Procesul-verbal se semnează de secretarul (secretariatul) şedinţei Adunării generale şi se contrasemnează de preşedintele Adunării.
  5. Lucrările Adunării generale pot fi şi înregistrate prin mijloace audio şi video, cu aprobarea Consiliului Camerei Notariale.
  6. Procesul-verbal al şedinţei se transmite spre păstrare Camerei Notariale şi se păstrează în termenul prevăzut de lege, dar nu mai puţin de 10 ani.
  7. După data întocmirii, la solicitare, orice membru al Camerei Notariale poate obţine de la secretarul general copia procesului-verbal sau extrasul din procesul-verbal, în termen de până la 10 zile.

Articolul 44.

  1. Deciziile Adunării generale se adoptă prin votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, cu excepţiile specificate de lege, pentru care se prevede un vot calificat. Până la începerea votării va fi determinată modalitatea de votare – prin vot deschis sau secret.
  2. Nu pot fi adoptate cu vot deschis deciziile pentru care legea prevede votul secret.
  3. Dreptul de vot oferă membrului Camerei Notariale următoarele opţiuni:
    a) de a vota ”pro”, în cazul în care răspunde pozitiv la întrebarea supusă votării;
    b) de a vota ”contra”, în cazul în care răspunde negativ la întrebarea supusă votării;
    c) de a se abţine de la votare, prin neparticipare la votare, inclusiv neluarea buletinului de vot.
  4. În cazul în care la o şedinţă a Adunării generale a notarilor vor fi efectuate alegeri în mai multe organe, se va întocmi câte un buletin de vot pentru fiecare organ. Buletinul va conține lista candidaţilor propuși spre alegere în acest organ.
  5. În cazul procedurii de vot prin vot deschis, Preşedintele adunării aduce la cunoştinţa tuturor membrilor prezenţi la şedinţă întrebările supuse votului. Votarea se va efectua în ordinea consecutivă: ”pro”,”contra”, ”abţinut”.
  6. Votarea deschisă se desfăşoară prin ridicarea mânii, astfel încât să fie vizibil pentru toţi ceilalţi prezenţi la şedinţă.
  7. În cazul votului secret, conținutul buletinului de vot se va aproba de Adunarea generală la propunerea Comisiei de numărare a voturilor.
  8. Buletinul de vot se completează de către membrul Camerei Notariale doar în cabina pentru vot secret.
  9. Dacă a fost completat greşit buletinul de vot, pînă la aruncarea buletinului în urnă, membrul poate solicita Comisiei de numărare a voturilor anularea buletinului de vot completat greșit şi eliberarea unui nou buletin de vot.
  10. Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se anulează de către Comisia de numărare a voturilor, aplicându-se pe ele inscripţia “Anulat”, apoi se leagă separat şi se sigilează.
  11. După numărarea voturilor, Comisia de numărare a voturilor întocmeşte procesul-verbal privind rezultatele votării, semnat de toţi membrii Comisiei de numărare a voturilor. Procesul verbal privind rezultatele votării secrete se dă citirii în fața adunării de către Preşedintele comisiei de numărare a voturilor.
  12. Se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, cu condiţia că a acumulat numărul minimal de voturi prevăzut de lege şi prezentul statut.
  13. Adunarea generală validează rezultatele alegerilor.
  14. Deciziile Adunării generale sunt definitive şi obligatorii.
  15. Mandatul noului membru ales începe din momentul aprobării hotărârii Adunării generale a notarilor privind rezultatele alegerii, dacă legea nu prevede altfel.
  16. În cazul alegerilor membrilor Comisiei de licenţiere şi ai Colegiului disciplinar al notarilor, membru se consideră ales din data numirii prin ordinul ministrului Justiţiei.
  17. Faţă de alegerea sau reexaminarea supleanţilor se aplică aceleaşi reguli ca şi în cazul alegerii membrilor organului respectiv.
  18. Supleanţii se aleg concomitent cu alegerea membrilor pe care îi vor substitui. Supleantul va continua mandatul membrului a cărui activitate a încetat.

Articolul 45

Mandatul de membru obţinut în rezultatul procedurii de alegere de către Adunarea generală a notarilor încetează:
a) din iniţiativa membrului ales (demisie);
b) în caz de încetare a activităţii notariale;
c) în caz de suspendare a activităţii notariale sau dacă, din alte motive, nu-şi poate executa obligaţiile de membru, pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni;
d) în caz de revocare de către Adunarea Generală în condiții identice cu cele de alegere;
e) în caz de aflare în incompatibilitate;
f) în alte cazuri prevăzute de lege, prezentul statut sau regulamentul organului în care a fost ales.

Articolul 46.

  1. Cererea de demisie din calitatea de membru ales în organele Camerei Notariale, Comisiei de licenţiere, Colegiului disciplinar sau în alte organe, depusă în scris şi înregistrată la Camera Notarială este irevocabilă din momentul înregistrării ei.
  2. În cazul în care, fie ca urmare a demisiei din funcţie, fie din alte motive Consiliul Camerei Notariale este în imposibilitate de a funcționa, secretarul general al Camerei Notariale, din iniţiativă proprie sau la cererea a 1/5 (una cincime) din numărul notarilor care activează în Republica Moldova, convoacă şedinţa extraordinară a Adunării Generale pentru alegerea membrilor Consiliului Camerei Notariale şi/sau a preşedintelui Camerei Notariale.
  3. Adunarea generală a notarilor va alege numărul de membri necesari pentru completarea funcţiilor vacante din cadrul organelor colegiale. Notarii care au demisionat sau au fost revocaţi nu pot candida la alegerile pentru ocuparea funcţiilor vacante în respectivul mandat.
  4. Membrul nou-ales va continua mandatul rămas pe durata rămasă neexercitată.

Secţiunea a 2-a

Preşedintele Camerei Notariale

Articolul 47.

  1. Preşedintele Camerei Notariale se alege de către Consiliul Camerei Notariale din rîndul membrilor Consiliului cu vot secret. Se considera ales candidatul care a obţinut votul majorităţii membrilor consiliului. Preşedintele Camerei Notariale este de drept şi preşedintele Consiliului Camerei Notariale. Mandatul Președintelui Camerei Notariale este de 2 ani. Președintele Camerei Notariale nu poate deţine mai mult de două mandate consecutiv. Mandatul Președintelui încetează odată cu încetarea calității de membru al Consiliului.
  2. Funcţia de preşedinte al Camerei Notariale este remunerată. Mărimea remuneraţiei este stabilită de Adunarea generală a notarilor.
  3. Preşedintele Camerei Notariale are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă Camera Notarială în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice şi juridice atât din ţară, cât şi din străinătate;
    b) prezidează şedinţele Consiliului Camerei Notariale;
    c) semnează actele Consiliului Camerei Notariale;
    d) prezintă în faţa Adunării generale a notarilor şi la Ministerul Justiţiei raportul anual de activitate a Camerei Notariale;
    e) la finalizarea stagiului profesional, eliberează notarului stagiar un certificat prin care se atestă efectuarea stagiului;
    f) supraveghează recepţionarea, asigurarea integrității şi păstrării ştampilei şi legitimaţiei de notar, transmise spre păstrare provizorie pe perioada suspendării activităţii acestuia;
    g) exercită alte atribuţii prevăzute de lege şi de prezentul statut.
  4. Dacă funcția de președinte al Camerei Notariale este vacantă sau dacă președintele Camerei Notariale este demis ori dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul este asigurat de către unul dintre membrii Consiliului Camerei Notariale, ales de către membrii Consiliului prin vot secret.
  5. Activitatea preşedintelui Camerei Notariale este asigurată de personalul Camerei Notariale şi de către Secretarul general.
  6. În activitatea profesională şi în exercitarea atribuţiilor de conducere, preşedintele Camerei Notariale trebuie să dea dovadă de probitate morală şi profesională.
  7. În exercitarea atribuţiilor de reprezentare internă şi internaţională a Camerei Notariale, preşedintele Camerei Notariale trebuie să reprezinte cu demnitate şi profesionalism interesele notarilor.

Secţiunea a 3-a

Consiliul Camerei Notariale

Articolul 48

  1. Organul executiv al Camerei Notariale este Consiliul Camerei Notariale, constituit din 7 notari, aleşi pe un termen de 4 ani. Preşedintele Camerei Notariale este de drept şi preşedintele Consiliului Camerei Notariale.
  2. În buletinul de vot pentru alegerea membrilor Consiliului Camerei Notariale se includ toţi candidaţii înaintaţi prealabil în funcţia de membru al Consiliului Camerei Notariale. Din lista candidaţilor propuşi pentru alegerea membrilor consiliului, notarul va vota cel mult şapte notari.
  3. Se va considera ales candidatul care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil exprimate în şirul descrescător, dacă a acumulat votul a cel puţin 2/3 din numărul notarilor prezenți la Adunarea Generală.
  4. Dacă pentru adoptarea deciziei de alegere a membrului Consiliului Camerei Notariale nu s-a obținut o majoritate calificativă, la următoarea ședința a Adunării Generale a Notarilor se consideră ales candidatul care a acumulat votul majorității celor prezenți.
  5. Calitatea de membru al Consiliului Camerei Notariale este incompatibilă cu cea de membru al altor organe ale Camerei Notariale, al Comisiei de licenţiere, Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate, Colegiului disciplinar şi Comisiei de etică.

Articolul 49.

  1. Președintele Consiliului Camerei Notariale convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului Camerei Notariale, conduce activitatea Consiliului Camerei Notariale, supraveghează executarea deciziilor Consiliului, îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege şi prezentul statut.
  2. În cazul în care președintele Consiliului Camerei Notariale nu convocă Consiliul Camerei în ședințe, 4 membri ai Consiliului Camerei pot convoca ședința, fiind asistați de secretarul general al Camerei Notariale.

Articolul 50.

  1. Şedinţele Consiliului Camerei Notariale se convoacă la necesitate, dar nu mai rar de o dată în trimestru. Convocarea ședinţei ordinare a Consiliului se anunță membrilor cu cel puţin 5 zile înainte.
  2. În situaţii extraordinare sau la solicitarea a cel puţin 4 membri ai Consiliului Camerei Notariale sau a preşedintelui Camerei Notariale, Consiliul Camerei Notariale se întruneşte în şedinţe extraordinare, a căror convocare este anunţată cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită. Dacă nu s-a organizat şi întrunit şedinţa extraordinară a Consiliului, la cererea a 4 membri în decurs de 10 zile de la înregistrarea solicitării, aceştia pot convoca de sine stătător şedinţa Consiliului Camerei Notariale, cu respectarea prevederilor prezentului Statut.
  3. Anunțul despre convocare, indiferent de natura şedinţei, va fi comunicat în scris tuturor membrilor Consiliului Camerei Notariale şi secretarului general şi va cuprinde obligatoriu: data şi ora începerii lucrărilor, locul de desfăşurare, ordinea de zi, precum şi eventualele materiale documentare propuse spre dezbatere sau solicitate de a fi prezentate de membrii Consiliului.
  4. Anunțul despre convocare se realizează prin e-mail şi/sau fax la adresele membrilor Consiliului Camerei Notariale comunicate secretarului general.
  5. Şedinţele Consiliului Camerei Notariale sunt deliberative, dacă la ea participă cel puţin 5 membri.
  6. Proiectul ordinii de zi a şedinţei se aprobă de președintele Consiliului Camerei. Propunerile de completare a ordinii de zi se formulează în scris şi se expediază preşedintelui Camerei Notariale cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei ordinare şi cu cel puţin 2 zile înaintea şedinţei extraordinare.
  7. În ipoteza în care membrii Consiliului au studiat în prealabil materialele ce urmează a fi analizate, aprobate şi adoptate, aceştia pot vota cu majoritate simplă trecerea directă la dezbaterea materialelor supuse dezbaterii şi aprobării.
  8. Deciziile Consiliului se adoptă cu majoritatea simplă de voturi.
  9. Dezbaterile asupra problemelor incluse pe ordinea de zi se consemnează într-un proces-verbal întocmit şi semnat de către secretarul şedinţei Consiliului, desemnat din personalul Camerei Notariale şi contrasemnat de preşedintele Camerei Notariale.
  10. Consiliul Camerei aprobă cu majoritatea de voturi participarea la şedinţele sale şi a altor persoane interesate sau invitaţi.

Articolul 51.

1) Consiliul Camerei Notariale are următoarele competenţe:
a) exercită controlul asupra utilizării eficiente şi conform destinaţiei a mijloacelor Fondului de credibilitate;
b) aprobă standarde profesionale şi recomandări privind unificarea practicii notariale;
c) consultă Ministerul Justiţiei în problema stabilirii numărului necesar de notari şi notari stagiari;
d) transmite Ministerului Justiţiei, spre aprobare, proiecte de acte normative şi/sau proiecte de acte administrative cu caracter normativ;
e) aprobă, în condiţiile legii, acte administrative cu caracter normativ;
f) înaintează Ministerului Justiţiei propuneri de revocare a membrilor Comisiei de licenţiere şi Colegiului disciplinar;
g) aprobă contractele de efectuare a stagiului profesional;
h) elaborează şi aprobă programul de stagiu, încheie contracte de efectuare a stagiului profesional;
i) repartizează aleatoriu persoanele care au promovat concursul de admitere la stagiul profesional notarilor conducători de stagiu;
j) aprobă contractele încheiate de secretarul general care depăşesc suma de 50 000 de lei;
k) organizează cursuri de instruire a notarilor, ţine evidenţa duratei cursurilor;
l) deleagă notarii şi notarii stagiari să participe la seminare, conferinţe şi cursuri de instruire;
m) verifică respectarea programului de lucru de către notari;
n) consultă Ministerul Justiţiei la numirea membrilor Comisiei de control al activităţii notariale;
o) aprobă modelul legitimaţiei de notar;
p) aprobă statele de personal şi condiţiile concursului pentru angajarea salariaţilor Camerei Notariale, precum şi mărimea salariilor acestora;
q) alege prin vot secret președintele Camerei Notariale dintre membrii săi și îl revocă;
r) emite opinii consultative; s) exercită alte atribuții stabilite de lege sau de statutul Camerei Notariale.

2) Consiliul Camerei Notariale poate acorda calitatea de membru de onoare al Camerei Notariale unor personalităţi din afara sistemului notarial care, prin activitatea desfăşurată, au sau au avut o contribuţie însemnată la creşterea rolului şi prestigiului notarului în viaţa socială.

Articolul 52.

  1. Consiliul Camerei Notariale adoptă decizii. Deciziile se semnează de preşedintele Consiliului Camerei Notariale şi se contrasemnează de secretarul şedinţei.
  2. Executarea deciziilor Consiliului Camerei Notariale este pusă în sarcina secretarului general.
  3. Fiecare membru al Consiliului Camerei Notariale are dreptul la un singur vot pentru fiecare chestiune supusă votului.
  4. Deciziile Consiliului Camerei Notariale se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 53.

Dacă în condițiile pct. 45 din prezentul statut calitatea de membru al Consiliului Camerii Notariale încetează, se convoacă şedinţa extraordinară a Adunării Generale a Notarilor care va alege un nou membru al Consiliului.

Secţiunea a 3-a

Secretarul general al Camerei Notariale

Articolul 54.

  1. Activitatea organizatorică, administrativă, economică şi financiară a Camerei Notariale se asigură de către secretarul general.
  2. În funcţia de secretar general al Camerei Notariale poate fi angajată persoana care are studii superioare în management, economie sau drept şi o vechime în muncă de cel puţin 10 ani
  3. Secretarul general al Camerei Notariale este angajat de către Consiliul Camerei, pe bază de concurs, pe un termen de 5 ani. Secretarul general al Camerei Notariale este subordonat Consiliului Camerei Notariale şi prezintă raportul anual de activitate Consiliului şi Adunării Generale a Notarilor. La solicitarea Consiliului Camerei Notariale, secretarul general al Camerei Notariale va prezenta şi alte informaţii.
  4. Funcţia de secretar general al Camerei Notariale este remunerată. Mărimea remuneraţiei este stabilită de Consiliul Camerei Notariale, cu aprobarea prealabilă a Adunării generale a notarilor.
  5. Pe perioada mandatului său, secretarul general al Camerei Notariale nu are dreptul să exercite prin cumul alte funcţii sau activităţi remunerate, inclusiv pe cea de notar. Funcţiile didactice, ştiinţifice, de creaţie şi de mediere pot fi exercitate în afara programului de lucru.
  6. Secretarul general al Camerei Notariale activează în baza legii, a prezentului statut și regulamentului aprobat de Consiliul Camerei Notariale.
  7. Secretarul general poate fi concediat, în cazurile prevăzute de legislaţia muncii şi contractul individual de muncă, inclusiv în cazul săvârşirii unor acţiuni care dăunează Camerei Notariale, imaginii profesiei de notar.

Articolul 55.

1) Secretarul general al Camerei Notariale are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Camera Notarială în raport cu terţii, pe domeniile ce intră în competenţa sa;
b) răspunde de gestiunea economico-financiară a Camerei Notariale, asigură prezentarea raportării (financiare, statistice etc.) organelor de resort;
c) încheie contracte în numele Camerei Notariale şi poate elibera delegaţii;
d) prezintă în prealabil Consililului Camerei Notariale pentru aprobare condiţiile încheierii contractelor care depăşesc suma de 50 000 de lei;
e) gestionează bugetul Camerei Notariale;
f) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea în faţa Adunării generale a notarilor a proiectului de buget anual al Camerei Notariale;
g)prezintă Adunării generale a notarilor raportul anual privind executarea bugetului;
h) întocmeşte raportul anual de activitate a Camerei Notariale;
i) organizează activitatea Camerei Notariale între şedinţele Adunării generale;
j) participă la şedinţele Adunării generale a notarilor şi ale Consiliului Camerei Notariale fără drept de vot;
k) elaborează proiectul agendei şi pregăteşte materialele pentru şedinţele Adunării generale a notarilor şi Consiliului Camerei Notariale după consultarea cu ultimul;
l) angajează, suspendă şi încetează raporturile de muncă cu personalul Camerei Notariale şi conduce activitatea acestuia;
m) execută deciziile Adunării generale a notarilor şi ale Consiliului Camerei Notariale ce se referă la activitatea sa;
n) organizează ţinerea evidenţei contabile a Camerei Notariale şi poartă răspundere pentru organizarea, starea şi veridicitatea acesteia;
o) deschide conturi din numele Camerei Notariale în băncile comerciale, gestionează mijloacele de pe aceste conturi;
p) asigură măsurile necesare pentru buna desfăşurare a alegerilor pentru funcţiile eligibile conform regulamentului de alegeri aprobat de Adunarea generală a notarilor;
q) comunică notarilor actele de interes general, adoptate sau emise de organele de conducere ale Camerei Notariale, precum şi cele adoptate de Adunarea generală a notarilor, Consiliul şi dispoziţiile preşedintelui Camerei Notariale;
r) ţine evidenţa contractelor de asigurare obligatorie de răspundere profesională a notarului şi asigură actualizarea permanentă a acestor date;
s) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în statutul Camerei Notariale.

2) În perioada absenţei temporare sau vacanţei, funcţia secretarului general, atribuţiile acestuia sunt exercitate de către un angajat al aparatului administrativ al Camerei Notariale, desemnat de Consiliul Camerei Notariale.

3) Secretarul general al Camerei Notariale nou angajat, preia în gestiune, prin proces-verbal de predare-primire, patrimoniul şi toate lucrările sau proiectele aflate în curs de realizare.

Articolul 56.

Secretarul general are următoarele obligaţii:
a) participă la şedinţele Adunării generale a notarilor şi ale Consiliului Camerei Notariale fără drept de vot;
b) prezintă în faţa Adunării generale a notarilor raportul anual privind executarea bugetului Camerei Notariale;
c) asigură secretariatul Camerei Notariale;
d) organizează menţinerea şi dezvoltarea paginii web oficiale a Camerei Notariale, după caz;
e) comunică notarilor actele adoptate sau emise de organele Camerei Notariale şi dispoziţiile proprii;
f) informează fără întârziere membrii Camerei Notariale despre orice eveniment din activitatea Camerei Notariale sau a notarilor de natură să afecteze buna funcţionare sau imaginea acestora;
g) execută alte obligaţii prevăzute de lege, prezentul statut sau regulamentul său.

CAPITOLUL VIII

COMISIA DE ETICĂ

Articolul 57.

  1. Camera Notarială instituie Comisia de etică, care are drept scop examinarea cazurilor de încălcare a Codului de etică al notarilor şi constatarea abaterilor de la etica profesională. Comisia de Etică este formată din 7 membri aleşi de către Adunarea generală a notarilor pe un termen de 4 ani, doi dintre aceştia fiind reprezentanţi ai societăţii civile. La prima şedinţa a Comisiei de etică se alege, prin vot secret, preşedintele din componenţa sa.
  2. Calitatea de membru al Comisiei de etică este incompatibilă cu cea de membru al organelor Camerei Notariale, Comisiei de licenţiere, Consiliul Camerei Notariale, Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate şi Colegiului disciplinar.
  3. Convocarea şedinţei Comisiei de etică se face în cel mult 20 zile din data sesizării
  4. Comisia de etică activează condiţiile legii şi conform regulamentului de activitate, aprobat de Adunarea generală a notarilor.

CAPITOLUL IX

TRANSPARENŢA ACTIVITĂŢII ŞI RAPORTUL FINANCIAR

Articolul 58.

  1. Activitatea financiară a Camerei Notariale se supune auditului intern sau extern. Forma de audit va fi decisă de către Adunarea generală a notarilor.
  2. Auditul se efectuează anual sau, în caz de necesitate, la cererea a 1/5 din numărul total al notarilor.
  3. Raportul de audit se aduce la cunoştinţa Adunării generale a notarilor.
  4. Persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Camerei Notariale sunt obligate să pună la dispoziţia auditorului documentele ce ţin de verificarea activităţii financiare.

Articolul 59.

  1. Auditul intern se efectuează de către Comisia de cenzori.
  2. Auditul extern se efectuează de către un auditor selectat prin concurs organizat de Consiliul Camerei Notariale.

Articolul 60.

  1. Comisia de cenzori a Camerei Notariale este compusă din 5 notari aleşi de Adunarea generală a notarilor, pe un termen de 4 ani. În caz de necesitate, Comisia de cenzori poate atrage şi alţi specialişti. La prima şedinţa a Comisiei de cenzori se alege, prin vot deschis, preşedintele din componenţa sa. Calitatea de membru al Comisiei de cenzori este incompatibilă cu cea de membru al organelor Camerei Notariale, Comisiei de licenţiere, Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate, Comisia de etică şi Colegiului disciplinar.
  2. În cazul apariţiei unui conflict de interese, membrul vizat al Comisiei de cenzori este obligat să se abţină de la verificare sau poate fi recuzat prin hotărârea Comisiei de cenzori, din oficiu sau la solicitarea motivată a membrului Camerei Notariale.
  3. Comisia de cenzori a Camerei Notariale verifică modul de executare a bugetului Camerei Notariale şi prezintă anual un raport Adunării generale a notarilor. Secretarul general al Camerei Notariale prezintă spre aprobare Comisiei de cenzori raportul privind executarea bugetului, înainte de a fi prezentat Adunării generale a notarilor.
  4. Comisia de cenzori are acces la toate documentele necesare pentru efectuarea verificărilor şi este independentă faţă de Consiliul Camerei Notariale şi preşedintele acesteia, informează şi răspunde pentru activitatea sa doar în faţa Adunării generale a notarilor.
  5. Comisia de cenzori verifică activitatea financiară, economică, precum şi executarea bugetului la iniţiativa proprie sau la solicitarea a cel puţin 1/5 din numărul notarilor care activează. Comisia de cenzori se întruneşte cel puţin 2 ori pe an.
  6. Ședinţele Comisiei de cenzori sunt ordinare şi extraordinare. Sedinţele sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 3 membri. Hotărârile se adoptă prin votul majoritaţii membrilor.

Articolul 61.

Secretarul general al Camerei Notariale prezintă Adunării generale a notarilor raportul anual privind executarea bugetului, care va conţine:
a) expunerea succintă a rezultatelor activităţii Camerei în perioada de dare de seamă;
b) soldul mijloacelor băneşti la începutul perioadei de dare de seamă;
c) venitul total al mijloacelor la fiecare sursă de venit a Camerei;
d) cheltuielile pe direcţiile de activitate realizate, cu indicarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii, defalcărilor, impozitelor şi altor cheltuieli administrative;
e) soldul mijloacelor băneşti la sfârşitul perioadei de dare de seamă;
f) altă informaţie, solicitată de Adunarea generală a notarilor.

Articolul 62.

Raportul anual privind executarea bugetului şi/sau raportul de audit se păstrează la Cameră Notarială şi sunt accesibile tuturor membrilor Camerei Notariale.

CAPITOLUL X

APROBAREA ŞI MODIFICAREA STATUTULUI

Articolul 63.

  1. Prezentul statut se adoptă de către Adunarea generală a notarilor.
  2. Propunerile membrilor Camerei Notariale vizând modificările şi completările prezentului statut se depun pe numele Consiliului Camerei Notariale, care le propune pentru examinare la următoarea şedinţă a Adunării generale a notarilor.
  3. Modificările şi completările statutului se adoptă în baza deciziei Adunării generale, votată cu cel puţin 50% din numărul total de notari şi intră în vigoare din momentul adoptării.
  4. Prezentul statut se aprobă de către Adunarea generală a notarilor.
  5. Propunerile membrilor Camerei Notariale vizând modificările şi completările prezentului statut se depun pe numele Consiliului Camerei Notariale, care le propune pentru examinare la următoarea şedinţă a Adunării generale a notarilor.
  6. Modificările şi completările statutului se aprobă în baza deciziei Adunării generale, votată cu cel puţin 50% din numărul total de notari şi intră în vigoare din momentul adoptării.

CAPITOLUL XI

MODUL DE REORGANIZARE ŞI LICHIDARE

Articolul 64.

  1. Camera Notarială poate fi lichidată sau reorganizată în temeiul legii.
  2. Comisia de lichidare va fi creată prin hotărârea Consiliului Camerei Notariale. Comisia va dispune de drepturile şi obligaţiile care nu contravin scopului lichidării. Comisia de lichidare suspendă activitatea secretarului general, încasează creanţele de la debitori, vinde activele, satisface cerinţele creditorilor şi repartizează activele care au rămas conform prevederilor legale şi statutare.
  3. Comisia de lichidare întocmeşte bilanţul de lichidare, în care se indică valoarea şi componenţa activelor rămase, şi îl prezintă spre aprobare Adunării generale a notarilor.
  4. Activele rămase după satisfacerea pretenţiilor creditorilor vor fi utilizate conform deciziei Adunării generale a notarilor.
  5. Comisia de lichidare răspunde pentru daunele cauzate creditorilor în cazul în care nu şi-a îndeplinit obligaţiunile ce îi revin şi a distribuit activele Camerei Notariale înainte de a satisface pretenţiile creditorilor sau cu încălcarea legii ori statutului Camerei Notariale.



Поделиться в print